Povestea Titanicului

RMS Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume, un adevarat gigant, modern si rapid. Povestea Titanicului incepe in Belfast, la santierele navale Harland and Wolf. Oamenii care au gandit, au proiectat si au supervizat acest vapor au fost: Lord Pirrie, director al White Star Line, Thomas Andrews, manager in constructie si Alexander Carlisle, managerul general al santierului. Constructia Titanicului a fost finantata de J.P. Morgan si compania sa, International Mercantile Marine si a inceput la data de 31 martie 1909. Echiparea si finalizarea completa a vasului a fost realizata la data de 31 martie 1912. Lungimea Titanicului masura 269,1 metri, latimea era de 28 de metri, inaltimea de la punctul de plutire pana la puntea principala masura 18 m, iar greutatea era una colosala, 46.328 de tone. Au fost montate 29 de cazane alimentate de 159 de furnale cu carbune, ce puteau oferi vasului o viteza de pana la 23 de noduri (43 Km/h) si o putere maxima de 59.000 CP. Doar trei din cele patru cosuri inalte de 19 metri erau functionale, ultimul era folosit doar pentru ventilatie si a fost adaugat pentru a face nava mai impresionanta. Vasul putea transporta un numar maxim de 3.547 de pasageri, plus echipaj. Titanicul a reusit sa surclaseze toate rivalele prin lux, design si dotari. Pasagerii de la clasa intai dispuneau de o sala de sport, bazin de inot, bai turcesti, un teren de squash si o cafenea cu veranda. Camererele erau placate cu lemn scump, mobila si alte decoratiuni deosebite. Existau biblioteci si frizerii atat la clasa intai cat si la clasa a doua, dar si lifturi electrice. Pentru a se putea bucura de acest lux pasagerii trebuiau sa scoata din buzunar sume exorbitante. Un bilet la clasa intai costa 875 de lire sterline (echivalentul a 64.204 de lire in prezent) sau 4.375 de dolari (aproximativ 100.000 de dolari in ziua de astazi).La data de 10 aprilie 1912, transatlanticul Titanic pleaca in voiajul de inaugurare, din Southampton, Anglia catre New York. Dupa ce primeste persoane la bord din Cherbour, Anglia si Queenstown, Irlanda, Titanicul inainteaza in Oceanul Antlantic cu 2.200 de persoane la bord. Dupa numai patru zile de la plecare, vasul se deplasa cu 21 Nd (42 Km/h), atunci cand primeste avertizari de iceberg, capitanul mareste viteza la 46 km/h). Neavand cum sa mai evite impactul, cel mai probabil din cauza vitezei, Titanicul loveste iceberg-ul la tribord, provocand o taietura in carena de 90 de metri lungime. In urma impactului cinci din compartimentele etanse incep sa fie inundate foarte rapid. Capitanul Smith ii cere lui Thomas Andrews (designerul sef al Titanicului) sa faca o evaluare rapida a situatiei. Acesta trage o concluzie socanta, vasul se va scufunda cu siguranta. In scurt timp ofiterii si echipajul erau pregatiti pentru actiunea de evacuare de urgenta. Se pregatesc vestele si barcile de salvare, iar pasagerii sunt sfatuiti sa iasa pe punte. Oamenii de la bord erau foarte linistiti, stiind ca se afla pe un vapor „ïmposibil de scufundat”, iar vasul nu dadea nici un semn ca s-ar afla in pericol. Primii incep sa fie inundati pasagerii de la clasa a treia, care se aflau in partea de jos a vaporului. Panica incepe sa cuprinda din ce in ce mai multe persoane, atunci cand nivelul apei incepe sa se ridice, vaporul se inclina si incepe sa se scufunde. Oamenii devin agitati, fiind constienti de tragedia care urmeaza si de faptul ca nu erau suficiente barci de salvare pentru toata lumea. Echipajul a inceput sa dea prioritate femeilor si copiilor pentru a ocupa barcile de salvare. Un moment care a intrat in istorie este orchestra, care a ramas la clasa intai si a cantat pana in ultimul moment, al scufundarii Titanicului. Ultima melodie interpretata de ei se pare ca a fost „Nearer My God To Thee”, cantata chiar inainte de scufundarea totala a vasului. Preotul tine o ultima predica, in timp ce vasul se inclina tot mai mult, iar vesela scumpa si mobilierul se scufunda in ocean. Capitanul Thomas Andrews impreuna cu alti membrii ai echipajului au ales sa ramana pe vas, scufundandu-se odata cu el. Vasul se rupe in doua intr-un mod brutal, iar apele Atlanticului il inghit usor. 1500 de oameni sunt acum in apa inghetata a oceanului, care avea doar 2 grade C. Tipetele disperarii sunt in zadar, este doar o problema de timp pana cand linistea va cuprinde locul tragediei. Dupa cateva ore vasul Carpathia ajunge la locul tragediei si ii ia la bord pe cei aflati in barcile de salvare, dar o imagine de cosmar cu 1500 de oameni morti, care plutesc inghetati in apele Atlanticului, ramane in istorie. In acea noapte se zice, ca cerul era foarte senin, plin de stele, iar apa oceanului era foarte limpede. In aceasta atmosfera sumbra, vasul Carpathia se intoarce spre New York, cu ultimii supravietuitori, 706 persoane. 1517 oameni si-au pierdut viata in aceasta tragedie, care a cutremurat intreaga lume, si continua sa impresioneze si astazi.