Batalia Cernobalului

Orasul Cernobal este situat în partea nord-centrala a Ucrainei. La aproximativ 20 de km de acest oras se afla situata o centrala atomo-electrica, probabil cea mai cunoscuta, datorita dezastrului produs pe data de 26 aprilie 1986, cel mai mare dezastru de acest gen care s-a produs vreodata. Un experiment supravegheat gresit ce a dus la închiderea sistemului de racire a cauzat o reactie în lant care a dus, în final, la explozia unui reactor. Învelisul protector al reactorului a fost distrus total si aproximativ 100 de milioane de curie (unitate de masura a nivelului de radiatii) de resturi radioactive au fost emanate în atmosfera. Mari parti din Ucraina, Bielorusia si Rusia au fost contaminate, ducînd la evacuarea a aproape 200 000 de oameni. Accidentul a ridicat întrebari privind siguranta industriei atomo-electrice, încetinind dezvoltarea acestei ramuri. De asemeni, Ucraina si Bielorusia au cheltuit sume însemnate de bani pentru decontaminare. ”Batalia Cernobalului”a inceput in dimineata zilei de 26 aprilie 1986. Reactorul numarul 4 opera la nivel redus (6-7 %), deoarece se planuia inchiderea acestuia. Personalul centralei urma sa monitorizeze performantele turbinei generatorului care furniza energie pentru functionarea panourilor de operare, în timpul schimbarii pe o sursa de curent de rezerva. Generatorul fusese proiectat instabil la energii scazute, iar operatorii au fost neatenti în timpu experimentului. Dupa o cadere brusca a tensiunii, doua explozii au distrus miezul reactorului si au creat o gaura imensa în acoperisul acestui reactor. Resturi radioactive s-au înaltat prin aceasta gaura la înaltimi de 1 km, purtate de un curent de aer ascendent puternic. Aproximativ 100-150 de milioane de curie au fost eliberate în atmosfera înainte ca echipele de interventie sa poata lua masuri, doua saptamîni mai tîrziu. Initial, vînturile au purtat resturile radioactive catre nord-vest, în Bielorusia, Polonia si Suedia. De la 1 mai, vînturile s-au îndreptat catre nord, purtînd norii de radiatii catre nord-estul Bielorusiei si Sud-vestul Rusiei. Dupa explozie, pompierii si alti muncitori au sosit la locul accidentului, încercînd sa stapîneasca emanatiile de materiale radioactive. Pentru a reduce emisiile, echipa a bombardat reactorul cu 5000 de metri cubi de material protectiv, constituit din plumb, nisip si smoala. A fost construita o a doua fundatie de beton, pentru a se evita contaminarea apelor subterane. De asemeni, muncitorii au ridicat o cochilie imensa de beton si otel, denumita „sarcofag”, deasupra reactorului, pentru a preveni continuarea emanarii de gaze si materiale toxice. Initial, Uniunea Sovietica a declarat moartea a doi oameni, însa pe la mijlocul lunii august s-a dovedit moartea a 31 de muncitori, cauza decesului fiind expunerea la radiatii în timpul procesului de curatare.Mai mult de 100 000 de oameni au fost evacuati în timpul primelor cîteva saptamîni de dupa accident. Evacuarea orasului Pripyat (35 000 de locuitori) si a zonelor înconjuratoare a început doar la 36 de ore de la producerea accidentului. Evacuarea unei zone mai largi, de aproximativ 2800 de km patrati, incluzînd parti din Bielorusia, a început pe 3 mai. Acea zona e cunoscuta drept „zona de 30 Km”, deoarece reprezinta un cerc cu raza de 30 km, cu centrul în orasul Pripyat. Cel putin 50 000 de persoane au fost mutate în Ucraina si 25 000 în Bielorusia, în timpul celei de-a doua trepte a evacuarii, care a continuat în iunie. Acest film documentar reconstituie minut cu minut, cu ajutorul celor povestite de martori, ultima oră dinaintea tragediei de la Cernobal. Filmul a fost realizat în zonele afectate pe baza documentării şi a ralatărilor martorilor. Cel mai grav accident nuclear din istorie a fost cauzat de o combinaţie de factori: încălcări ale procedurilor, greşeli de proiectare, defecţiuni ale sistemului de comunicaţii şi lipsa de măsuri de siguranţă adecvate.